Roșiorii de Vede – 130 de ani cu “ drum de fier”

Autor: Eugen Ovidiu Vlad

S-au împlinit 130 de ani de la racordarea orașului Roșiorii de Vede la rețeaua națională de căi ferate și toți atâția ani de la construirea primei gări în oraș: Gara Roșiori, redenumită 60 de ani mai târziu, Gara de Est, dar cunoscută și acum ca Gara Veche.

CFR a fost pentru orașul de pe Vedea, ca pentru întreaga Românie, cea mai imporatantă instituție din istoria modernă și contemporană deoarece a avut o contribuție decisivă la dezvoltarea economică și socială a urbei atât prin dimensiunile noi ale transportului de persoane și mărfuri cât și prin apariția aici a unui sistem caracterizat prin portul uniformelor, seriozitate, punctualitate și delimitări clare pentru funcțiile îndeplinite.

La 15 mai 1882, Parlamentul României aproba legea privind construirea mai multor ramuri de cale ferată pentru ”utilitate publică” printre care și linia Costești – Roșiori – Turnu Măgurele.

Această linie, în lungime de 111,7 km, a fost construită de geniul militar în două secțiuni: prima secțiune, Costești-Roșiori, fiind terminată și pusă în exploatare pentru traficul de mărfuri și călători la 1 ianuarie 1887, iar cea de-a doua secțiune, Roșiori – Turnu Măgurele, fiind dată în folosință la 12 septembrie 1887. Acum roșiorenii ajungeau la București prin Pitești, în cel mult nouă ore, ceea ce a însemnat un salt uriaș de la călătoriile de  trei zile care se făceau cu căruțele de poștă prin Vârtoape și Vadu Lat.

Tot atunci s-a dat în folosință Gara Roșiori, numită mai târziu Gara de Est. Aceasta era deservită de peste 150 persoane și era prevăzută cu rampă de descărcare a mărfurilor din vagoane, magazii, depozite, depou pentru locomotive, placă turnantă pentru întoarcerea locomotivelor și coloană hidraulică – turn de apă, pentru alimentarea locomotivelor cu abur și a clădirilor anexe.

Conform unei legi din 14 mai 1991, din stația CFR Roșiori s-a desprins o ramură către Alexandria – Smârdioasa – Zimnicea, pe o lungime de 90,8 km, care a fost dată în exploatare în două etape: la 2 decembrie 1895 până la Alexandria și la 1 iulie 1901 până la Zimnicea.

Tot din această perioadă datează și un studiu realizat de Serviciul Lucrărilor Noi de la Căile Ferate, în care se arăta necesitatea construirii căii ferate București – Roșiori – Craiova, în lungime de 204 km. Construcția acestei linii a început abia în anul 1915, din București, dar după câțiva kilometri s-a oprit din cauza războiului.

Calea ferată București – Videle – Roșiori Nord – Craiova se va definitiva în perioada iunie 1946 – august 1947.  Tot atunci se construiește ”Gara Nouă”, redenumită mai târziu Gara de Nord, nume pe care îl poartă și în prezent. Aceasta are un depou de locomotive, atelier pentru reparații vagoane, atelier de zonă și turn de apă. Gara Nouă a preluat și traficul de la Pitești spre Turnu Măgurele și Alexandria. Inaugurarea s-a făcut la 24 august 1947, dar personalul stației și călătorii erau nevoiți să folosească fostele  barăci ale muncitorilor constructori pentru că nu se realizaseră construcții speciale în acest sens. Clădirea actuală a stației a fost dată în folosință în anul 1960. În anul 1966 s-a realizat dublarea acestei căi ferate între Bucureșri și Roșiorii de Vede,  iar în anul 1979 a fost electrificată.

Odată cu apariția Stației CFR Roșiori Nord, gara din anul 1887 a primit oficial denumirea de Stația CFR Roșiori Est dar roșiorenii o numesc și astăzi ”Gara Veche”.