Municipalitatea roșioreană a inventat un concept nou pentru
tradiționala sărbătoare a recoltei: în loc de legume și fructe din care să-și
aleagă pe săturate gospodinele pentru conservele de iarnă, se oferă o recoltă
mai mică de…bâlci, în buricul târgului. Bine că nu l-au amplasat în fața
primăriei, că era de mai mare râsul. Dar nu e de fală nici că e în fața sediului
PSD, care se va transforma, sâmbătă și duminică, în cabine pentru artiștii care
vor evolua pe scena amplasată la doi metri de intrare. Nu e clar dacă tot acolo
și-a instalat punctul de comandă și firma de organizare de evenimente care se
ocupă cu „operațiunea” de încasare a taxelor de la comercianți pentru
cașcarabetele instalate…pe domeniul public al orașului.
Ei, și asta e o noutate în ce privește tradiția de Ziua recoltei! Că banii nu
mai merg la bugetul local, ci în contul firmei, care dă la schimb, muzică! Așa
a hotărât consiliul local!
Două spectacole, interpreți, unul și unul: Elena Merișoreanu, Mituța și Dumitru
Ridescu, Ionuț Andras (sâmbătă), Victorița Lăcătușu, Maria Loga, Cristina Turcu
Preda și Bosquito (duminică). Adică, un fel de barter între primărie și firma
de organizare de evenimente. Cine câștigă, cine pierde?
Primăria Roșiorii de Vede le explică nervos cetățenilor care cer canalizare și
apă potabilă la robinete, pe pagina oficială de Facebook a instituției, că “nu
cheltuie bani din bugetul local. Evenimentul este organizat de o firmă
specializată care colaborează cu autoritatea locală, ea suportând costurile
organizării și plata artiștilor. Noi (nr. adică, Primăria) suntem doar
beneficiarii”.
Beneficiari de…?! Poate de bombăneli din partea comercianților și a
producătorilor locali care n-au avut loc în strategia mult invocatei firme
specializate în evenimente.
Și, apoi, cu zacusca, dulcețurile, magiunul și murăturile cum rămâne? Pe
spațiul de desfășurare n-am găsit decât niște pere, într-un colț, dar nici alea
nu erau de prin zonă. Că și brânzeturile, pastrama sau cârnații peste care
bâzâiau muștele izgonite cu câte o cârpă murdară de vânzătorii plictisiți de
atâta ședere degeaba, erau din alte zone ale țării.
Mușterii nu prea erau, vineri, în cea de-a doua zi a manifestării. Dar sfârâiau
grătarele și mașinile ocoleau locul. Iar lumea se uita. Ca la bâlci.