- Declarație politică
De mai mulți ani, companiile din România se plâng de faptul că găsesc tot mai greu specialiști pentru diverse industrii și reclamă faptul că școlile profesionale sunt tot mai puține și prea puțin adaptate realității din economia națională.
Rapoartele Ministerului Educației arată că în anul școlar 2020-2021, doar 2 din 10 elevi au optat pentru învățământul profesional: din 89.983 de elevi înscriși în licee, doar 10.086 au ales educația profesională.
Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în Aprilie, la nivel național exista o nevoie de 8.664 de meseriași, în timp ce în Martie au fost declarate 9.594 de posturi disponibile pentru persoanele cu studii profesionale.
Un calcul simplu arată că o promoție de absolvenți ar putea ocupa locurile de muncă disponibile pentru mai puțin de două luni; astfel, ca toate locurile dedicate persoanelor cu studii profesionale să fie ocupate, ar fi nevoie de aproximativ 100.000 de absolvenți, anual.
Din păcate, educația profesională este văzută de către părinți și elevi ca una „neatrăgătoare” fiind considerată „Cenușăreasa” învățământului românesc.
Învățământul profesional este asociat cu eșecul, pe de o parte din cauza modului în care elevii ajung în aceste școli; ei intră în sistem cu medii foarte mici, fiind repartizați computerizat, de cele mai multe ori la un profil pe care de fapt nici nu și l-au dorit, iar pe de altă parte, tendința generală de a urma o facultate îi face pe cei care doresc să devină, spre exemplu, meseriași, să renunțe la ideea unei școli profesionale în favoarea unei facultăți.
Conectarea şcolilor la piaţa muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a ţării – tinerii. Pentru aceasta, școala românească are nevoie de dotări, însă ea nu se poate face fără dascăli bine pregătiţi şi fără elevi motivați să învețe și consiliați în a-și alege parcursul profesional pentru care manifestă preocupare și aptitudini.
Educația de calitate poate fi considerată o componentă care costă mult, dar trebuie să înțelegem că fiecare leu investit în şcoală se întoarce însutit în societate.
Politicile publice în domeniul educaţiei aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare și lipsa de interes pentru investiții pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educației. Întrucât capitalul uman este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, România trebuie să coreleze sistemul educațional cu nevoile și realitățile economice actuale.
Realitatea economică actuală impune regândirea școlilor profesionale și dezvoltarea învățământului dual, cât și digitalizarea și adaptarea școlii românești la provocările momentului și la cele viitoare pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine.
Deputat P.S.D. Teleorman
Florin Piper-Savu
